Mmm… si mie. Si inca destul de mult. Bineinteles, nu vorbesc despre ororile facute in casa (unora), acelea cu margarina si salam intre doua blocuri de piine. Sau de piine cu gem!
Nu… Ci despre amestecurile imaginative si inspirate, de ingrediente foarte simple, legume proaspete, asezate linga cantitati mici de ingrediente fine: paste de carne, de peste, de masline, de oua, de brinzeturi cu verdeturi si condimente. Fisii subtiri de jambon, mezeluri de calitate, pastrame. Totul, intre felii de piine de calitate, alba sau neagra, cu seminte sau nu, cu crusta sau moale, sau poate pe biscuiti din aceia uscati.
Imaginati-va un restaurant unde va puteti concepe singuri sandwich-ul, o simfonie de culori, arome si texturi. E utopic, nu? Ca pizzeria aia a lui Kramer (@Seinfeld), unde-ti poti face singur blatul…
Gastromania 
Iti doresc o primavara insorita si calduroasa
multumesc! (am raspuns la leapsa pe celalalt blog al meu:)
Ororile? e o mare jignire! N-ai fost niciodata copil? Mama ta nu facea astfel de sandvici? Cand mergeai las scoala nu iti impacheta intr-un servetel acest fel de sandvici gen oroare? Pacat, atunci nu ai simtit unul din mirosurile copilariei…
am fost copil, dar nu-mi placeau sandvisurile cu margarina si salam calitatea a 7-a, si nici cele cu gem (dupa cum spuneam).
exista locuri unde poti sa ti faci singur sandwich-ul…se cheama Subway si cred ca e un lant spaniol de fast food-uri.
Extraordinar de bun, un gust particular, cu multe feluri de paine si legume …