Zill

01.01.08 20:09:35

Frigiderul copilariei mele se numea Zill.  Fireste, cind eram mica, nu intelegeam nicicum cum de semnele alea care nu semanau prea mult cu literele pe care eu tocmai le invatam s-ar putea citi „zil”. Dar pe atunci nu stiam ca rusii scriu cu alte caractere – ba chiar credeam prostii de genul rusii nu cred in dumnezeu, cum mi-a zis mama intr-o zi. (cred ca se referea la comunisti, ca rusii in sine sint tot ortodocsi, ca noi…)

Iae Zill-ul nostru a avut o istorie foarte asemanatoare cu cea a familiei. In vremurile lui de inceput era plin. Mi-amintesc unt, masline si chestii in pachetele dintr-o perioada anterioara anilor negri ai comunismului. Adica de cind eram relativ mica.

Apoi am un blanc in care nu-mi amintesc decit cratitele cu mincare gatita, oala (de crom) cu ceai (da, „mincam” ceai dimineata si seara, cu regularitate, pe care il „gateam” in oala de crom de cca 3 litri), tarhonul si sticla cu amestec de legume si verdeturi conservate de mama pentru pus in ciorba si cam atit.

Ba chiar, in ultimii sai ani, frigiderul a adapostit de multe ori loboda cruda de pe deal si frunze de tei. Nu de alta, dar tocana de cartofi si cartofii prajiti si mamaliga si varza murata nu aveau de ce sta in frigider, se terminau, in casa plina de copii in care am crescut, cu viteza luminii (numai cartofii inabusiti, o oroare al carei scop era sa mai economisim uleiul, raminea dupa ce terminam de „mincat”. Acesti cartofi se faceau cam asa: mama ii taia intr-un fel fantezist, mai degraba jumatati de felii decit ii debita, si ii punea in ceaunul cu fund plat, din fonta, peste relativ putin ulei, si dupa aia punea si capac peste ei, asa incit pe jumatate erau arsi, pe jumatate cruzi, la final).

Iar soarta frigiderului nostru era astfel pecetluita pentru ca in anii aia, in oraselul meu de provincie, coada la carne dura mai mult decit perioada de valabilitate a pulpelor proaspete de pui. Lactatele nu ne ajungeau niciodata, chiar daca nu se dadeau pe cartela, ca „ZUMF” si piinea, vinzatoarea stia citi sint in fiecare familie, deh, oras mic, si-ti facea portie, indiferent cit ai fi vrut tu sa cumperi, nu primeai mai mult de 1/2 litru de lapte de persoana din familie si un borcan de iaurt de 350 sau o sticla de sana de 500 ml per persoana. Si ce nu facea vinzatoarea se auto-regla cu ajutorul presiunii celor care inca nu cumparasera si care erau asa, destul de amenintatori in spatele tau – motiv pentru care injumatateam frecvent portiile fratilor nostri mai mici, mai ales cele care contineau brinza „Fagaras” si Sana, pentru ca iaurtul nu ni se parea cine stie ce – si nici triunghiurile de brinza topita Cedar nu ne atrageau, aveau un gust pe care doar adultii il pot aprecia.

Fireste, intr-o buna zi, a decedat. Noi obisnuiam sa-l „dezghetam” intr-un mod prea putin delicat, cu cutitul (acum folosesc, pentru arctic-ul antic pe care l-am luat pe garantie, o data cu garsoniera, un ciocan special, cu care sparg sculptura de gheata care invaluie artistic carnea din congelator), chiar daca mama ne tot spunea ca o sa-l stricam si… Si bineinteles ca intr-o buna zi s-a stricat, a inceput sa iasa din el freonul, cu mirosul lui dulceag, de mucegai straniu, si dupa o vreme ne-am dat seama ca trebuie sa-i punem cruce. Si i-am pus.

Iar pentru ca astazi in frigiderul meu Arctic se afla brocoli si avocado si telemea de oaie Delaco si ciuperci champignon proaspete si ceva carne de vita numa’ buna pentru un gulas si inca o gramada de altele pe care nici nu le mai vad, ca trebuie sa forez adinc pe rafturi ca sa vad totul, imi dau seama ce mult s-au schimbat lucrurile.

Totusi, cind zic frigider, zic Zill…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s