13.12.07 13:26:09
Filmare la serial. Scrisesem o scena care era cam asa: unu’, mare si plin de bani si afaceri dintr-un sat, da o masa pentru un ziarist venit de la bucuresti sa scrie un reportaj despre, ati ghicit, afacerile lui. Si, pentru ca omul are gater, moara, brutarie, pescarie sa, omul pune pe masa un mare crap. Acu’, am uitat sa va zic ca omului i se spune Burtica. Am ajuns la snagov, unde urmau sa aiba loc filmarile. Am tras scena cu discutia de la crisma dintre ziarist si cei care-l chemasera sa investigheze afacerile lu’ Burtica. Pe la ora doua, pe un cer plumburiu de nu stiai cind incepuse ziua si daca nu cumva murise oricum inainte sa inceapa, ne-am mutat la “vila” lu’ burtica. Pe masa trona un peste, de mai bine de juma’ de metru, cu legume in jur. platouri si platouashe, cu salate, “mizilic”, brinzeturi, cascaval, masline, fructe, un vin rosu de inghiteai in sec…
Deh. Din dorinta ca scena sa iasa bine, s-a inlocuit vinul de pe mese cu coca cola. Cica dadea la fel in cadru – din punctul de vedere al culorii, fireste. Dar a ramas pestele… mirosea frumos, ne lua nasul… noroc ca am avut exact atunci si noi mincare, la catering: friptura de porc cu cartofi wedges sau piure, la alegere, tot la alegere dintre doua salate si prajitura (cu frisca si foi negre, probabil foret noir). Cu burtile pline, nu ne-a mai fost asa pofta de crapceanul (in fapt, un somon norvegian din Metro, gatit magistral de Dorobantu, scenograful.)
Pe cind am ajuns acolo, Dorobantu m-a intrebat daca-mi place si, imediat, a scos tava in care facuse pestele, sa ma puna la degustat. Era bun. Cel din tava, bucatile care se desprinsesera din pestele-mama, era cam gras. Dar cel de pe masa… mmm
El tocmai sa pregatea sa faca un aranjament dragut cu icrele: niste farfurioare rotunde, ceva mai inalte, pe care le-a ornat sub forma “ochiului norocului”. Simbol arab, dar de mare efect. am sa adaug si poze, tonight.
